Corpul nu uită niciodată. 5 idei simple și ușor de aplicat pentru o viață mai liniștită

Corpul nu uită niciodată este o carte despre lucrul cu trauma și despre cum corpul nostru, senzațiile, postura, bolile și durerile pe care le avem, ne amintesc de ceea ce mintea vrea să facă uitat. Am tot auzit despre ea într-o perioadă, așa că am început să o citesc. Din ce am citit până acum este cea mai complexă lectură pe partea de traumă. Clar este o carte de specialitate, un tratat i-aș spune întrucât este rezultatul a peste 30 de ani de cercetare și lucru cu clienții, întreprinse de Bessel van de Kolk.

Despre tratarea traumei și tehnici terapeutice nu voi scrie aici, celor interesați le recomand să citească toată cartea.

Ceea ce mi-a plăcut mie foarte mult este că tot ce a încercat autorul ca și tehnici terapeutice, a validat ulterior prin studii.

Lucrul cu trauma este unul complex și poate fi de lungă durată, astfel că doar o singură tehnică este dificil să fie suficientă și să se poată aplica oricui. Pe lângă tehnicile terapeutice, autorul pledează pentru alte câteva care vin în ajutorul psihoterapiei și care cred că ne ajută în viața de zi cu zi pentru a avea zile liniștite și o minte mai limpede:

  • Yoga. Când oamenii sunt speriați de cele mai multe ori asta se resimte și la nivelul musculaturii care devine încordată. Yoga ajută la relaxare, la conectarea cu propriul corp, la acceptarea și la înțelegerea senzațiilor pe care le avem. Clienții care au adăugat yoga la stilul lor de viață au găsit mai ușor modalități de a se liniști în perioadele în care li se activa sistemul de alarmă, s-au odihnit mai bine, au învățat să relaționeze mai ușor cu cei din jur și și-au îmbunătățit relația cu ei înșiși. Aceste rezultate au fost măsurate în cadrul mai multor studii de către autor, fiecare relevând beneficiile acestei practici.
  • Dansul. În lucrul cu victimele abuzului sexual, autorul a observat cum dansul le unește și le eliberează pe femei, le ajută să se exprime și să intre în contact cu durerea resimțită. Prima oară a sesizat beneficiul dansului în cadrul unui grup de suport cu aceste victime care avea loc în Africa. Ulterior a adus această tehnică și în alte grupuri similare, iar rezultatele au fost unele pozitive de fiecare dată.
  • Teatrul. O caracteristică pe care o au majoritatea persoanelor care au suferit o traumă este faptul că le este greu să identifice cum se simt și să vorbească despre asta. Prin teatru sau mai bine spus prin intermediul personajelor, clienții au învățat cum să își exprime emoțiile. Bineînțeles, întâmplător sau nu, personajele alese de către ei se potriveau foarte bine cu propria istorie de viață. Ideea nu era ca ei să rămână în spatele rolurilor, ci să experimenteze mai întâi așa diferitele emoții și felul în care ele se simt în corpul nostru. Cele mai bune rezultate ale acestei tehnici au fost înregistrate în cazul elevilor cu probleme de agresivitate.
  • Meditația. Despre beneficiile meditație și felul în care ea acționează la nivelul minții și întregului corp s-a tot scris. Încă o dată, acestea au fost confirmate de către autor în lucrul cu clienții săi. Am promis un articol despre tipurile de meditații și nu l-am uitat. Revin pe acest subiect.
  • Grupurile de suport/comunitatea. Poate ceea ce au în comun cele de mai sus (mai puțin meditația) este puterea pe care ne-o dă comunitatea și apartenența la ea. Încă din cele mai vechi timpuri, atunci când avea loc o catastrofă, o luptă, o pierdere sau o nenorocire, oamenii se adunau pentru a povesti cum a fost pentru fiecare, cum au supraviețuit ei, dar și pentru a plânge pierderea celor dragi și pentru a face ritualuri pentru cei plecați din rândul lor. Suntem ființe sociale, așa că nu este de mirare că grupurile de suport ajută în tratarea traumei și nu numai. Sentimentul apartenenței la o comunitate prin teatru, yoga, grupuri de terapie și dans i-a ajutat pe mulți să găsească o modalitate sănătoasă de a se raporta la traumă și să o integreze în viața lor. Simplu fapt că nu ești singurul care… poate face mari diferențe.

La cele de mai sus se adaugă meloterapia, cântatul, pictatul și orice altă formă care ne ajută să ne exprimăm, să ne eliberăm de părți negative și să înțelegem mai ușor modul în care ne simțim.

Cu siguranță că cele de mai sus se potrivesc în măsuri diferite fiecăruia dintre noi. Important este să alegem ce ni se potrivește.

Un stil de viață activ și apartenența la o comunitate ajută extraordinar de mult în viața de zi cu zi.

Am vrut să scriu acest articol pentru că The body keeps the score este o carte bine scrisă, documentată și m-am bucurat să găsesc în ea confirmări pentru beneficiile acestor tehnici sau practici.

Sper să vă fie de folos și să vă luați de aici ce aveți nevoie.

Tocmai pentru că știu cât este importantă această componentă, pe care eu o consider baza, am creat programul de 2 zile, „Acasă, în corpul meu„, un eveniment pe care îl organizez o dată pe an.
Următorul va avea loc în 20 și 27 februarie. 

Dacă acest articol ți-a fost util, te invit să îl distribui și nu uita să te înscrii la newsletter cu adresa de email.

Foto copertă articol: Olia Gozha, Unsplash

Mă poți urmări pe Facebook aici: www.facebook.com/ancutacoman.ro/

Toate cele bune,

Psih. Ancuța Coman

Articole similare:

    None Found

Trackback-uri și pingback-uri 3

  1. Ce ne-ar ajuta să facem legat de coronavirus. Perspective psihologice - Ancuța Coman
  2. Cărțile lui 2020 pentru mine - Ancuța Coman
  3. Cărți citite în anul care a trecut - Ancuța Coman

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*